Reglementarea relațiilor de împrumut este reflectată în legislația Republicii Moldova în Codul civil al Republicii Moldova Nr. 1107 din 06.06.2002 (articolele 867-874):
În conformitate cu art. 867 din Codul civil al Republicii Moldova, în baza unui contract de împrumut, o parte (creditor) se obligă să transfere suma de bani sau alte lucruri schimbabile către cealaltă parte (împrumutat), iar împrumutatul se obligă să restituie creditorului aceeași sumă de bani sau un număr egal de lucruri de același fel și calitate la expirarea împrumutului.
Un contract de împrumut este gratuit, cu excepția cazului în care legea sau contractul nu prevede altfel.
În cazul neîndeplinirii de către creditor a obligației de a împrumuta, împrumutatul poate solicita numai compensații pentru pierderile suferite în legătură cu aceasta.
Conform articolului 869 din Codul civil al Republicii Moldova , în baza unui contract de împrumut, părțile pot prevedea plata dobânzii, care ar trebui să fie în mod rezonabil legată de rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei.
Dobânzile se plătesc după fiecare an de la data încheierii contractului și până la restituirea împrumutului, cu excepția cazului în care contractul prevede altfel.
În caz de neplată a dobânzii de către împrumutat în termenul prevăzut, creditorul are dreptul să solicite rambursarea imediată a sumei împrumutului și a dobânzii aferente acestuia.
În conformitate cu art. 871 din Codul civil al Republicii Moldova , împrumutul este rambursabil de către debitor la timp și în modul prevăzut de contract. Dacă dobânda nu este stabilită, debitorul are dreptul să ramburseze împrumutul înainte de termen.
Împrumutatul trebuie să returneze articolele din calitatea primită și din cantitatea primită, dar nu mai mult, cel puțin prețurile au crescut sau au scăzut.
În cazul unui împrumut dintr-o sumă monetară, împrumutatul este obligat să ramburseze suma nominală primită fără a ține cont de modificări ale valorii numerarului.
Vă rugăm să rețineți că, în cazul în care contractul de împrumut nu stabilește o perioadă de rambursare sau o perioadă de preaviz, împrumutul trebuie rambursat în termen de treizeci de zile de la data în care împrumutatul îl solicită.
Conform articolului 872 din Codul civil al Republicii Moldova , dacă împrumutatul nu reușește să ramburseze împrumutul în perioada prevăzută, creditorul are dreptul să solicite plata întregii sume a datoriei, în suma prevăzută la articolul 619 din Codul civil al Republicii Moldova (rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei plus 5 la sută), cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege sau contract.
Dacă acordul prevede rambursarea împrumutului în rate (în rate), dacă împrumutatul nu returnează cel puțin o plată în modul prescris, creditorul poate solicita restituirea imediată a întregii sume a împrumutului, precum și dobânzi la acesta.
Dacă împrumutatul nu poate returna lucrul, este obligat să plătească costurile sale, calculate luând în considerare locul și ora îndeplinirii obligației.
În conformitate cu articolul 872 din Codul civil al Republicii Moldova, dacă împrumutatul nu își îndeplinește obligațiile pentru a asigura returnarea lucrului, creditorul are dreptul să solicite rambursarea imediată a sumei împrumutului și a dobânzii aferente acestuia.
Exemplu din istoria publicata in Monitorul Fiscal din 04.06.2020 (https://monitorul.fisc.md):
Recipise și contract de împrumut:
Uneori, un antreprenor are o nevoie acută și urgentă de numerar și recurge la fonduri împrumutate de la persoane fizice. Părțile întocmesc o recipisa și transferă numerar, iar Recipisa se întocmește rapid și formal, deoarece părțile din raportul juridic fie sunt familiarizate între ele, fie buna-credință a împrumutatului nu este pusă la îndoială. Indiferent de forma în care părțile pun împrumutul, mult va depinde de buna credință a împrumutatului. Dacă banii sunt transferați fără garanții, un împrumutat fără scrupule poate părăsi țara, iar în absența proprietății pe teritoriul Moldovei, este problematică executarea unei hotărâri judecătorești și colectarea unei datorii.
Uneori relațiile financiare ale părților sunt atât de confuze încât instanțelor le este greu să înțeleagă detaliile împrumutului, mai ales dacă chitanța este întocmită pe genunchi. Reclamantul a mers în instanță cu o cerere de returnare a împrumutului, explicând că, la cererea împrumutatului, i-a împrumutat 180 mii lei. În confirmare, instanței i s-a pus la dispoziție o chitanță, conform căreia împrumutatul se obliga să ramburseze datoria la cinci luni de la primirea banilor. Astfel, părțile au stabilit o dată pentru restituirea banilor. Reclamantul a explicat că a solicitat împrumutatului cu cerere de rambursare a împrumutului, dar nu a primit banii. Împrumutatul a depus o cerere reconvențională. A cerut ca chitanța să fie declarată nulă și lipsită de consecințe juridice. Debitorul a explicat că el a fost fondatorul fermei. La un moment dat, acumulase o masă critică de împrumuturi luate de la o instituție de microfinanțare. Potrivit debitorului, creditorul acestuia este directorul aceleiași organizații care acorda împrumuturi economiei țărănești. Într-o conversație privată, directorul a promis că va acoperi datoriile fermei (191 mii lei) și a cerut în schimb debitorului să întocmească o chitanță în valoare de 7 mii euro și 53 mii lei. Debitorul a susținut că nu a luat niciun ban pe această chitanță. Debitorul a scris creditorului o chitanță cu următorul cuprins: „Eu, cetățean” nume prenume”, am împrumutat bani de la un cetățean ”nume, prenume”, bani în sumă de 7 mii euro și 53.000 lei. ” Pe chitanță se înscrie data completă: zi, lună, an și există semnătura debitorului. Un pic mai jos este un text, „Mă angajez să mă întorc înainte de 1 martie”. Anul returnării nu este specificat. Nu există semnătură a debitorului sub data returnării. Potrivit debitorului, problema datoriilor fermei, contrar promisiunilor directorului, nu a fost rezolvată. Nimeni nu a șters datoriile fermei către organizația de microfinanțare. Rambursarea acestora a fost asumată de fiul debitorului, care și-a contribuit cu banii pentru ca tatăl să nu piardă bunul ipotecat. Debitorul a insistat că directorul l-a obligat să scrie o chitanță în mod fraudulos. Asupra faptului abuzurilor directorului, debitorul s-a adresat organelor de drept. Potrivit debitorului, directorul s-a încurcat în mărturie. În instanță, el susține că datoria ar fi trebuit să fie rambursată în luna martie și le-a explicat oamenilor legii că banii au fost furnizați până în toamnă. În plus, debitorul a informat instanța că chitanța nu poate fi recunoscută ca tranzacție bilaterală, întrucât nu a fost semnată de ambele părți. În lipsa semnăturii creditorului, testamentul acestuia nu este fixat, prin urmare, contractul de împrumut nu este încheiat. După audierea părților în cauză, instanța a satisfăcut integral creanța creditorului și a încasat de la debitor suma la primire. A fost respinsă cererea reconvențională a debitorului pentru nulitatea chitanței. Curtea de Apel a anulat decizia instanței. Curtea de Apel a ajuns la concluzia că recipisa nu este valabilă și l-a eliberat pe debitor de la plata datoriei. Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia în cauză și a emis o nouă rezoluție, care a satisfăcut pe deplin creanța creditorului și a hotărât încasarea creanței la primire. VSP a explicat că în cazul contractului de împrumut se aplică condițiile generale de valabilitate a tranzacțiilor. Întrucât suma împrumutului depășea 1 mie de lei, tranzacția trebuia încheiată în scris. Faptul încheierii unui contract de împrumut în scris poate fi confirmat printr-un document semnat de părți, precum și prin telegrame, mesaje telefonice, o cerere scrisă a debitorului de amânare a plății, o scrisoare de garanție care confirmă că împrumutul vor fi returnate și alte documente semnate de cel care le trimite. Recipisa disponibilă la dosarul cauzei confirmă faptul că suma de bani a fost împrumutată în ziua indicată în document. Voința reciprocă a părților la diferend a fost confirmată. CSJ a respins argumentele inculpatului. Împrumutul acordat de organizația de microfinanțare nu are nicio legătură cu chitanța întocmită de părți și cu împrumutul acordat de reclamantă pârâtei.